Delta Dunarii
Al doilea fluviu al Europei dupa Volga si al 26-lea din lume cu aproximativ 2.900 km lungime si peste 800.000 km², dimensiunea bazinului populat de cca. 80.000 locuitori din 10 tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generosului fluviu care īsi īndeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare", cunoscut, apreciat si batut, de la vasele feniciene la motonavele din vremurile noastre.
Denumita Istros de argonauti sau Danubius de romani sau "rege īntre fluvii" de catre Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romāniei ultimii 1075km īncheindu-si calea prin Delta(, cea mai reprezentativa de pe batrānul continent si una dintre cele mai complexe din lume.
"Intrata pe pamānturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirific evantai al deltei" (Geo Bogza).
Este un capat de lume original, unic īn felul sau: cel mai tānar pamānt al Europei, vecinul unora dintre cei mai batrāni munti ai planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400 mil. ani), petec de pamānt si ape vesnic īn lupta, mereu altfel, paienjenis de canale, grinduri, gārle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio- marine īntr-o ampla, permanenta metamorfoza .
La īnceput a fost un golf la Marea Neagra, unde acum 13.000 ani un cordon litoral de aluviuni a īnceput sa se formeze pe locul ocupat īn zilele noastre de la nord la sud de grindurile: Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol.
Golful s-a īnchis putin cāte putin si s-a transformat īntr-un liman unde aluviunile aduse de fluviu au constituit Delta.
Prin diversitatea sa biologica - īnsumānd nu mai putin de 32 ecosisteme diferite, 1668 specii de plante (de la paduri de stejari, la nuferi), 3864 specii de fauna salbatica din care 160 pesti (dintre care cei mai faimosi sunt sturionii, chefalii si scrumbiile) si 325 pasari (printre cele mai cunoscute fiind vulturul plesuv, pelicanul, lebada cāntatoare, cocorul, cormoranul, egreta), Delta a fost pe drept cuvānt denumita de UNESCO "rezervatia biosferei".
Astazi Delta se īntinde īntre 3 brate de la nord la sud: Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe.
Bratul Chilia este primul care se desprinde de fluviu la 11 km īn amonte de Tulcea . Este cel mai tānar, cel mai lung brat (120 km) si cel mai adānc cu debitul cel mai mare.
La 17 km īn aval de Tulcea īn locul numit Cotul Sf. Gheorghe se separa celelalte 2 brate - Sulina spre est si Sf. Gheorghe spre sud-est. Bratul Sf. Gheorghe care marcheaza frontiera meridionala a Deltei este cel mai sinuos si cel mai vechi dintre brate.
Printre localitatile aflate pe acest brat putem aminti :
- Nufarul la 13 km de Tulcea - adaposteste vestigiile unor cetati antice.
- Mahmudia la 28 km de Tulcea - unde gasim vestigiile unei citadele bizantine si romane.
- Sf. Gheorghe - ultimul port pe bratul cu acelasi nume, la varsarea īn mare. Aici se gaseste cea mai mare si mai salbatica plaja.
Aici, in imparatia pasarilor si a pestilor, inconjurati de ape, nuferi, salcii si stuf, va asteptam NOI, echipa hotelurilor plutitoare de trei stele, Anastasia 1 si Anastasia 2. |
){kind=link}
){kind=link}